Economia europeană continuă să dea dovadă de reziliență într-un context global dificil. Scăderea prețurilor energiei, reducerea constrângerilor legate de ofertă și o piață puternică a forței de muncă au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune.
Inflația din zona euro a încetinit sub estimări în februarie, întărind așteptările potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să crească și mai mult costurile de împrumut.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Grupul italian Enel poartă negocieri cu mai multe bănci pentru o linie de credit garantată de stat în valoare de 16 miliarde de euro, fonduri menite să acopere riscurile legate de instrumentele financiare derivate în contextul creșterii prețurilor energiei, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.
Plafonarea prețurilor la energie și gaze, măsură așteptată a fi implementată de Guvern începând cu 1 aprilie, va avea un impact uriaș în temperarea ratei inflației, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.
În raportul asupra inflației din noiembrie 2021, BNR arăta că, odată cu venirea toamnei, "s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, fiind afectat în special segmentul produselor energetice (gaze naturale, energie electrică și combustibili)".
Patru fabrici de componente din aluminiu din România care produc pentru giganți aerospațiali multinaționali precum Airbus, Boeing sau Bombardier, cu rulaj cumulat de peste 600 milioane lei și aproape 2.200 de salariați în 2020, controlate de grupul elvețian Montana Tech Components AG, au probleme cu furnizorul de energie electrică, care le-a trimis, la jumătatea lunii trecute, notificări de reziliere a contractelor de furnizare începând cu 1 ianuarie 2022, ca urmare a refuzului lor de a accepta o majorare de 4 ori a prețului electricității livrate.
Holdingul agroalimentar Carmistin, deținut de familia Paraschiv, unul dintre cei mai mari jucători integrați din industria agribusiness românească, intens consumatoare de electricitate, a decis să își dezvolte activitatea directă pe piața angro de energie electrică din România, pe fondul scumpirilor galopante din ultima perioadă, obținând licență de furnizor de energie pentru o a doua subsidiară pe care o controlează integral.
Cel mai mare creditor al liderului pieței furnizorilor concurențiali de energie electrică din România, Getica 95 Com, intrat în insolvență la jumătatea anului, este chiar asociatul și administratorul unic al acestuia, Viorel Tudose, care revendică de la propria sa firmă o datorie în sumă totală de 54,6 milioane lei, reprezentând "dividende", potrivit tabelului preliminar de creanțe al companiei.
Tribunalul Buzău a admis cererea de intrare în insolvență a Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața concurențială românească, controlat și condus de omul de afaceri buzoian Viorel Tudose. Administrator judiciar provizoriu a fost desemnată firma de profil Prime Insolv Practice SPRL, asociații acesteia fiind Andreea Florentina Blejnar, soția fostului șef al ANAF Sorin Blejnar, fosta conducătoare a Direcției Juridice a ANAF Ioana Toma și avocata Tatiana Manolache Onofrei.